invat sa schiez (1)

Sambata, 13.02.2010. Kalinderu, Busteni.

Am decis sa invat sa schiez. E un sport pe care mi-l doresc de mult timp sa invat sa-l practic. Imi lipseste din palmares. Cred ca imi si place. Motivul principal pentru care nu am invata a fost cel financiar. Mi se pare un sport scump, plecand la de la echipament, instructor si ajungand la urcarile cu telefericul care, cel putin la noi, mi se par enorme ca pret.

Asa ca, la inceputul saptamanii trecute am gasit un curs de initiere. Asa incat, ieri, m-am prezentat la baza partiei Kalinderu, hotarat sa iau primul contact cu schiurile intr-un mediu organizat.

Sincer, pe baza mai multor experienta anterioare- nu legate de schiuri, am descoperit ca e mai bine sa fie cineva care sa te indrume. Viteza de invatare e mai mare, plus ca inveti de la inceput, corect, anumite miscari. Instructorul corecteaza tot ceea ce tu faci gresit. In principiu, nu sunt adeptul- incalta-te cu schiurile, te duci in varful pantei si inveti tu singur pana jos, din cauza problemelor care pot aparea si care pot afecta integritatea corporala a mea si a celorlalti- in primul rand la picioare.

Cum a decurs prima sedinta?

Intai m-am familiarizat cu echipamentul. Am intrebat tot ceea ce nu stiam. Am preferat sa intreb pe cineva care e instructor, intrucat ceilalti care stiu sa schieze…sunt ca inginerii, au ochii inteligenti dar nu stiu sa se exprime.

A urmat incalzirea- paradoxal, e importanta ca sa nu faci intinderi, febra musculara. Cateva chestii simple- rotiri de trunchi, cap, brate, aplecari etc.

Apoi, momentul asteptat de toti- strangerea claparilor si inchiderea legaturilor. Cateva exercitii de alunecare pe loc-in fata si-n spate si ridicarea picioarelor pentru a ma obisnui cu schiurile. Intoarcerea cu schiuri si urcarea unei pante, si plugul au fost primele lucruri invatate. Care apoi au fost exersate si aprofundate, continuand cu cateva incercari de a invata sa iau curbele.

Cele 3 ore au trecut extrem de repede. Si placut. Frigul nici nu a existat. Si nici febra musculara dupa. Pesemne ca din cauza incalzirii.

Ce am obtinut?

Un prim contact reusit, zic eu, cu schiul alpin. Am invatat sa ma opresc din alunecare- poate lucrul cel mai important la inceput. La un moment dat, o tanti fara control asupra schiurilor a intrat in mine. Am reusit sa ma mentin pe picioare pentru am aplicat ce invatasem cu cateva minute inainte. La unul din exercitii am cazut, din vina mea. Nu a fost, insa, o cadere care sa afecteze in vreun fel. Spun asta, uitandu-ma la altii care invatau singuri schiul si care se imprastiau extrem de des. Pe jos si in pozitii care mai de  care mai hilare.

Ce urmeaza?

Probabil am sa mai iau cateva cursuri. Sper ca la un moment dat sa pot cobori si eu pe partie. Apoi, din punct de vedere a echipamentului- clapari, care vreau sa fie noi si o pereche de schiuri, cel mai probabil la mana a doua, dar asta in episodul 2.

E posibil sa te mai intereseze:

Anunțuri

Posted on 2010/02/15, in sport and tagged . Bookmark the permalink. 9 comentarii.

  1. Ala din poza esti tu?

    Intotdeauna e mai bine sa intrebi pe unu’ care stie. In rest ca toti isi dau cu parerea foarte usor.

    Eu am incercat de 2 ori sportul asta, fara instructor e adevarat insa nu ma atrage foarte tare. Nu imi place nici sa ies din casa pe frigu’ d’apai sa mai ma si tavalesc. Am invatat sa pic oricum 😀

  2. Acumam gasit relatarea ta si chiar ma bucur ca vasi ti-a deschis apetitul pentru schi!

    Te asteptam la alte lectii… normal dupa 10 ore de curs, se poarte urca in varful partiei 🙂 (sunt si exceptii, unii dupa o ora, altii nicioadata)!!

    Mult succes in continuare!

    • apetitul era deschis mai de mult; acesta a fost, insa, momentul in care am decis sa invat

      decizia a fost dictata de organizarea cursului pt membrii de pe carpati.org si de preturile accesibile pe care le practicati

      sincer, argumentul financiar a fost unul care a cantarit foarte mult

      acum este si o perioada buna pentru echipament; de ex, la clapari am gasit reduceri si de 50%

  3. Te invidiez! Nu pentru că ai învăţat să schiezi! Ci pentru că ai curaj! Eu mă tem de pârtie mai rău ca de patinoar 😀
    Succes! Şi zăpadă multă (nu ştiu ce li se urează schiorilor!)
    Ba da! PÂRTIEEEEEEE!

  4. Iguana… toata lumea are frica de partie la inceput… este chestie de obisnuinta!
    Nu ajungi din prima in varful partiei 🙂 ci treptat!

  1. Pingback: Mărţişoare « Noaptea Iguanei

  2. Pingback: invat sa schiez (2) « …doar nişte păreri, texte, pretexte, proteste…

  3. Pingback: invat sa schiez (3) « …doar nişte păreri, texte, pretexte, proteste…

  4. Pingback: Învat sa schiez | Felicitydtp

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s