cuvinte noi in vocabular

Azi mi-au patruns in vocabular cateva cuvinte/expresii noi pe care am privilegiul sa vi le impartasesc si voua. Putini, ce-i drept, da’ buni.

Asa ca, stimati cititori, iata lista:

  • …fisierele se copie…
  • sarirea (tradus, probabail, din urmatorul cuvant din lista)
  • schipare- clasic, as putea spune(de la engl. „skip”)
  • submitare (clasic si el, da’ nu prea are corespondent in romana; insa suna bine si aiurea)
  • revenirea inapoi (greseala clasica de exprimare- folosirea a doua cuvinte cu acelasi sens)

Cuvintele/expresiile au fost folosite intr-un cadru destul de oficial, in fata mai multor oameni.

Si ca sa inchei…I’m a programeur, progamer, programer…I write code.

Anunțuri

Posted on 2009/09/24, in texte and tagged . Bookmark the permalink. 17 comentarii.

  1. Bag de seama ca ai fost la o sedinta de tip corporatist ? 😀

  2. Trecand peste stupizenia respectivelor cuvinte, trebuie sa recunoastem ca limba romana este cam „de lemn”. Lucrand intr-o companie straina ma lovesc aproape zilnic de urmatoare situatie: vine sefu’ si ma pun sa pregatesc ceva in limba romana pe scurt (chestii tehnice) si se mira ca ies intotdeauna fraze lungi si complicate. de ce? pentru ca un cuvant in limba engleza se traduce in romana printr-o fraza.
    ex: permitting / elaborare documentatii pentru obtinerea avizelor, acordurilor si autorizatiilor. frumos, nu? 😀

    • romana nu este o limba tehnica, asta e foarte clar; nu uita ca e inrudita cu franceza

      si stii ce se zice…”engleza e limba afacerilor, franceza e limba placerilor”;

      afirmatia ca romana e limba de lemn mi se pare foarte hazardata; intr-adevar, sunt unele chestii pe care cu greu le poti traduce din engleza; dar in niciun caz nu e limba de lemn; din ce stiu eu limba de lemn e acel limbaj care nu transmite nimic; ori daca s-a reusit traducerea acelui termen, iar persoana care a citit a inteles, inseamna ca s-a transmis informatia;

      acu’, te rog sa traduci in engleza cele de mai jos

      Limba noastră-i o comoară
      În adâncuri înfundată
      Un şirag de piatră rară
      Pe moşie revărsată.

      Limba noastră-i foc ce arde
      Într-un neam, ce fără veste
      S-a trezit din somn de moarte
      Ca viteazul din poveste.

      ei, cum e?

  3. nu cred ca e o problema traducerea in sine, ci mai degraba faptul ca se pierde frumusetea versurilor, partea artistica a fragmentului. daca chiar vroiai sa ma incui imi dadeai ceva care contine cuvinte ca „doina” si „dor” care sunt unice in limba romana, nu au traducere in alta limba 😛
    notiunea de limba de lemn nu are legatura cu transmiterea sau nu a informatiilor…
    acum nu stiu despre restul lumii dar mie daca un cuvant este tradus printr-o fraza mi se pare ca limba pe care o folosesti la traducere nu are „elasticitatea” necesara ca sa evolueze. Daca studiezi putin notiuni legate de comunicare verbala o sa descoperi ca mesajele pentru a fi intelese de catre receptor trebuie sa fie scurte si ne-alambicate. Daca traduci un cuvant care face parte dintr-o fraza printr-o intreaga fraza rezulta o fraza in fraza. Daca mai ai in aceasi fraza 2-3 astfel de cuvinte, bietul receptor nici nu o sa-si mai aminteasca de unde ai plecat. Deci informatia nu a fost transmisa.

    deci, cum e?

    p.s. stii ca poezia „Limba noastra” a fost scoasa de ani buni din programa scolara? in schimb gasesti chestii de genul „Oda chiuvetei” (fara legatura cu subiectul discutat)

    • da, m-am gandit si la a-ti da cuvinte imposibil de tradus- „sarmale” e primul care mi-a venit in minte :))

      sunt situatii si situatii; o limba nu are cum sa fie si melodioasa si tehnica simultan; si cum am spus, romana sigur nu e o limba tehnica

      iar de evoluat sa stii ca evolueaza f mult; intra foarte multe cuvinte noi; iar ele sunt asimilate f usor;

      intotdeauna, in orice traducere, exista si adaptare; iar faptul ca poti sa exprimi ceva, chiar cu mai multe cuvinte, arata ca afirmatia ca avem de-a face cu o limba de lemn e inadecvata;

      iar transmiterea informatiei tine si de emitator, nu numai de receptor; poate emitatorul are carente in exprimare; adica daca nu reuseste sa transmita ceea ce vrea, e posibil ca o problema sa fie la emitator

      mai stii aia cu „asemanarea intre un inginer si un caine? amandoi au privirea inteligenta si nu se pot exprima” (ma rog, parca asa era)

  4. Our tongue is a treasure 😀

    Nu sunt deloc de acord cu faptul ca limba romana e cam o limba de lemn. E adevarat ca sunt cuvinte in engleza care nu pot fi traduse in romana printr-un singur cuvant, care este :P. Insa si reciproca este valabila. Sunt cuvinte in romana care nu pot fi traduse in engleza – se poate da o defintie insa deja ajungem la fraze.

    In privinta exemplului „permitting”. Tu il traduci in romana ca „elaborare documentatii pentru obtinerea avizelor, acordurilor si autorizatiilor”. Insa ma indoiesc ca acest cuvant are numai aceasta semnificatie si in engleza. Ma refer la faptul ca daca ii spun unui englez de „permitting” cu siguranta nu se gandeste in mod special la ce zici tu decat daca lucreaza in nu stiu ce companie de profil. Pe langa permitting ala ar mai trebui sa ii dai niste amanunte pentru a se gandi la „elaborare documentatii pentru obtinerea avizelor, acordurilor si autorizatiilor”.

    In concluzie, daca vrem sa demonstram ca o limba nu are „elasticitate” doar din cauza ca unele cuvinte dintr-o alta limba se pot traduce numai folosind cel putin o fraza atunci cred ca putem demonstra lucrul asta despre orice limba.

    In ceea ce priveste limbajul de lemn, eu cred ca e ecva de genul : „vorbesti mult fara sa spui nimic”.

    Romana nu este o limba tehnica in special din cauza (sau poate datorita) faptului ca nu imi amintesc foarte multi romani care sa fi adus niste descoperiri epocale in tehnica (cel putin in Romania).

    Ceea ce e mai deranjant e folosirea acestor cuvinte (cum e ala cu skiparea) in cazurile in care exista un corespondent clar in limba romana.

    „Daca studiezi putin notiuni legate de comunicare verbala o sa descoperi ca mesajele pentru a fi intelese de catre receptor trebuie sa fie scurte si ne-alambicate.” . A adevarat. Insa mergand la sedinte in corporatii atat in Romania cat si in strainatate o sa vezi ca chiar daca mesajele sunt scurte si ne-alambicate se pierde o gramada de timp vorbind despre nimic asa ca ce iei pe mere dai pe pere.

    • eu nu sustin nici sedintele corporative (am avut ocazie, pierdere de vreme), nici folosirea cuvintelor inventate din lista prezentata in acest articol si nici a multor altora care au traducere in limba romana dar este „trandy” sa le folosim in engleza.
      pur si simplu am semnalat o situatie de care ma lovesc si am dat un exemplu. si acel exemplu nu se refera la situatia din firma mea specializata (as fi folosit notiuni de protectia mediului). permitting se refera la obtinerea oricarui tip de „permis” de la orice institutie pentru orice domeniu. insa in romania permisele se cheama „avize/acorduri/autorizatii”.

      probabil am folosit intr-un mod nefericit termenul de limba de lemn dar vroiam sa scot ceva in evidenta.

  5. @ horia
    o sa trec peste treaba cu inginerii si cainii, nu de alta dar consider ca sunt o persoana articulata, capabila sa se exprime si in plus mai sunt si economist 😛
    nu stiu cat timp ai alocat tu traducerilor dar eu am alocat o gramada, inca din studentie… deh asa a fost profilul meseriei. si unele chestii chiar nu le poti adapta, trebuie sa exprimi exact acelasi lucru si nu ma refer aici numai la aspecte tehnice.
    daca in engleza, care este limba lui shakespeare, se pot exprima chestii tehnice, in romana de ce nu se poate? si sa nu-mi spui ca sonetele lui shakespeare nu sunt melodioase….

    • daca ne uitam un pic in urma, mare parte a inventiilor/descoperilor de marca s-au efectuat in anglia, franta, germania si, poate, prin italia; e normal ca ei sa-si fi impus termenii; in momentul in care esti primul pe piata, ai sansa de a te impune in fata celorlalti; atentie, insa nu spun ca noi, romanii, nu am avut tehnicieni foarte buni (sau inventatori, savanti etc.)

      hai sa stam un pic sa ne gandim cum zic strainii la tuica, palinca, sarmale, mici…sunt cuvinte intraductibile; asa cum si engleza are; si, in acel moment, trebuie sa faci adaptare; sau, pana la urma, se impune cuvantul respectiv si in romana, cum ar fi, de ex, frantuzescul „vizavi”; care in romana se scrie vizavi si nu vis-a-vis, oricat de francofoni am fi noi

      limba evolueaza foarte mult si se adapteaza necesitatilor- vezi niciun, nicio; intradevar, aceasta adaptare a aparut in urma frecventelor greseli, insa limba a evoluat; de acest motiv avem si diverse categorii de cuvinte- arhaisme, neologisme.

      de asemenea, nu uita ca multi dintre oamenii tehnici vorbesc o limba comuna si nu una academica; si sunt sigur ca exista in romana foarte multe cuvinte pe care nu le stim si poate chiar ne-ar ajuta in anumite situatii; daca insa nu le stim, nu ne pot ajuta; asta nu inseamna ca ele nu exista

      mi-am adus aminte de un citat al lui G. Calinescu, referitor la nuvela Alexandru Lapusneanul scrisa de Negruzzi: „Numele lui C. Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorică «Alexandru Lăpuşneanul», care ar fi devenit o scriere celebră ca şi «Hamlet«» dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale“.

  6. Nu am zis ca le sustii, vroiam doar sa subliniez ca intr-adevar o fi mai ok sa folosesti fraze scurte si succinte insa daca pierzi in alta parte atunci nu ai facut mare lucru. In plus de asta cum te lovesti tu in unele cazuri asa se lovesc si englezii in alte cazuri , deci etichetarile cu limba romana „inelastica” nu prea isi au rostul.
    Eu am zis doar de exemplul de care ai zis tu. Nu neg ca sunt o sumedenie de cuvinte care nu isi au un echivalent in alta limba. Dupa mine, „permitting” se refera la procesul de avizare si nu si la documentatia aferenta. In fine asta e un exemplu particular.

    Zuzu, ai alocat acelasi timp atat traducerilor din engleza in romana cat si din romana in engleza? Crezi ca ai tradus texte in suficiente domenii astfel incat sa iti poti face o parere despre o limba, sau majoritatea textelor au fost tehnice?
    In romana nu se poate pentru ca romana e limba lu’ Eminescu si Eminescu e mai smecher, na :P.
    Cred ca ti-am raspuns eu mai sus de ce in engleza se poate si in romana nu. Pentru ca in tarile unde se vorbeste engleza tehnologia (ca de aici vine si termenul de „tehnic”) a ajuns cu ceva timp inainte sa ajunga in Romania si tot odata tehnologia este mult mai raspandita decat in tarile unde se vorbeste romana.
    Astfel omul din tara aia a trebuit sa inventeze niste termeni pentru chestii pe care abia le descoperise. Daca chestiile alea le inventau romanii ei numeau primii chestia aia si dup’aia isi bateau alte popoare capul cum sa traduca. Dar romanul a fost mai bun ca englezu la agricultura sa zicem si probabil ca multi termeni din acest domeniu au corespondent in romana si nu au in engleza.
    Pe de alta parte in orice limba treptat apar cuvinte noi. Daca un cuvant va fi folosit indeajuns de mult astfel incat la un moment dat sa necesite corespondent in romana eu cred ca va aparea. Gandeste-te numai ca asa au aparut toti termenii tehnici care au corespondent (treptat-treptat).
    Vocabular in special se dezvolta in functie de necesitati.

  7. Ma uitam acum pe antena3 ce mi-a adus aminte de postul asta si de limba lu Shakespear 😀

    http://antena3.ro/stiri/fun/o-actrita-porno-vorbeste-despre-romania-in-limba-lui-shakespeare_81369.html

  8. Acum, nu sunt eu foarte instruita dar voi doi ii tot dati cu tehnica, care s-a dezvoltat in alte tari decat la noi. Pai dati-mi voie sa va contrazic si sa folosesc un citat (pentru ca eu personal nu stiam exact nume, date etc.):

    „Romania detine pioneratul in diferite domenii ale stiinte si tehnicii. De pilda in aviatie ii putem numi pe T. Vuia, A. Vlaicu si H. Coanda, in fiziologie pe N. Paulescu, in fizica pe D. Hurmuzescu etc. Despre acestia si despre altii puteti afla in randurile ce urmeaza. – Anghel Saligny (1854-1925) – A folosit in 1884, pentru prima data in lume, betonul armat in constructia silozurilor. A proiectat in 1888 si a condus constructia celui mai lung pod metalic peste Dunare din Europa de atunci, la Cernavoda (1890-1895). La lucrarile de amenajare a Portului Constanta a folosit multe solutii tehnice originale. – Dragomir Hurmuzescu (1865-1954) – fizician. A construit electroscopul Hurmuzescu la care a folosit dielectrina, izolator inventat de el, preum si unul dintre primele dinamuri cu voltaj mare. A contribuit la introducerea radiodifuziunii in Romania. (Vezi Media romaneasca!). Lucrari in domeniile electricitatii, radiatiilor X etc. ”

    Deci…avand in vedere anii (secolul) in care se pretreceau aceste evenimente… sunteti siguri de ceea ce sustineti? Sau poate ca altul este motivul pentru care ne lipsesc anumite cuvinte/expresii/posibilitati de exprimare?

    Poate ca totusi istoria a avut oarece repercusiuni si asupra limbii romane ?!?!

    • recunosc, exista/au existat foarte multi tehnicieni romani si foarte buni; comprativ, insa, cu ceilalti sunt foarte putini; de asemenea, mare parte din ei au fost scoliti in alte tari;

      acum de ce hurmuzescu a zis izolatorului dielectrina si nu dielectrescu…e greu de spus :))

      tot ceea ce au facut ei s-au bazat pe lucruri descoperite anterior; hai sa o luam altfel exista vreo unitate de masura care sa porte numele vreunui roman? din restul sunt gramada

      romanii nostri nu au fost pionieri cum ne place sa credem; intradevar, au descoperit chestii noi, dar acele domenii au fost explorate de altii inainte; si de aceea si denumirile; ca sa intelegi ce vreau sa spun…efectul coanda; el l-a descoperit, si el a introdus denumirea; a fost, insa, primul

      betonul exista deja…in engl, dc nu ma insel, termenul e concrete; la noi exista termenul beton si nu concret

      am convenit de la inceput, daca nu ma insel, ca romana, poate e o limba atehnica- preocuparile noastre de agricultori, istoria zbuciumata etc.

      stateam si ma gandeam zilele trecute ca folosim un vocabular foarte limitat in conversatiile zilnice; mereu auzi aceleasi cuvinte; ti se pare acceptabil faptul ca poate noi nu stim anumite cuvinte? cum am spus si anterior, daca nu le stim inseamna, pt noi, ca nu exista, deci nu ne pot ajuta; dar dc noi nu le stim, nu inseamna ca nu exista deloc; ele nu exista pentru noi

    • Tehnica chiar s-a dezvoltat in alte tari decat la noi. Romanii care au contribuit cu adevarat la progrese in tehnica sunt insignifianti in comparatie cu ceilalati. Poti sa zici ca daca nu era Vuia atunci nu se mai ajungea la avioanele performante de acum si ca el e la baza a tot ce inseamna aviatie in ziua de azi. E adevarat, insa la fel de bine daca nu era ala inaintea lui care inventase motorul nici Vuia nu mai facea ce a facut si prin inductie se poate continua pana la bata, piatra si roata.

      Acum, ca sa iau textual pe baza citatului dat de tine care sustine ca tehnica nu s-a dezvoltat in alte tari. Oamenii aia sunt romani intr-adevar, insa mare parte din ei au studiat sau au realizat ceva peste granita ajutati de straini (ca daca nu aveau nevoie de ajutorul strainilor atunci presupun ca nu se mai duceau acolo).

      Am gasit un site care poate fi util si unde am aruncat o privire : http://www.inventatori.ro/famous_inventors.php#
      Dupa ce am parcurs cele 7 pagini de inventatori romani eu am impartit in 3 categorii:
      1. Inventii romanesti bazate pe alte inventii (in cazul in care eu inventez de exemplu generatorul de aburi nu vad ce termen as putea sa creez. E un generator care face aburi, cuvinte deja existente)
      2. Inventii romanesti care duc la noi cuvinte (vezi dielectrina) cuvant romanesc. In functie de necesitati acest cuvant apare in alte limbi SAU NU. Nu sta nimeni sa inventeze cuvinte daca obiectele care sunt definite de acele cuvinte nu sunt uzitate indeajuns de mult.

      Oricum uitandu-ma pe net am vazut si niste „inventii” de sincer ma apuca rasul. Adica Hurmuzescu a inventat Societatea Romana de Radiodifuziune?!?!? Poti sa zici atunci ca a contribuit la raspindrea radiodifuziunii nu ca a avut cine stie ce merite in evolutia ei.

      In general noua ne place sa credem ca suntem buricul Pamantului si ca fara noi omenirea ar fi mult mai saraca. Ei bine, nu prea suntem.

  9. Greşelile de genul „…fisierele se copie” sau … „revenirea inapoi” denotă necunoaşterea regulilor de bază.

    Altele, cum ar fi „schipare”, „submitare”, „I’m a programeur, progamer, programer” fac parte, de foarte multe ori, din limbajul unor persoane care vor să epateze. Se consideră mult mai interesanţi atunci când folosesc termeni aşa zis-elevaţi.
    Este total învechit să îţi cauţi un serviciu. Dar să îţi cauţi un job… ei… asta e altceva, nu? Şi exemple ca acesta mai sunt… din păcate…

  10. cred ca la acest rezultat s-a ajuns mare parte din cauza calculatorului si din cauza faptului ca s-au facut diverse adaptari ale cuvintelor englezesti; de asemenea, o alta cauza a folosirii calculatorului si a serviciilor de mesagerie rapida este macelarirea cuvintelor si eliminarea oricaror semne de punctuatie; evident si a literelor mari, cum e cazul meu; cel mai mult din lene; sunt, insa, unii care nu stiu

    pe de alta parte, cand nu imi e lene, ma chinui sa scriu cu diacritice; aici, insa, e o problema foarte mare, mai mult tehnica

    si am sa dau unexemplu concret; am facut un site-ul unei pensiuni; numele localitatii in care se gasea pensiunea respectiva contine un diacritic; ei bine, pentru ca motoarele de cautare sa-mi indexeze site-ul si sa am sanse sa apar in rezultatele cautarii a trebuit sa tai diacriticele;

    de ce? pentru ca toata lumea scrie in google, cazare lepsa si nu cazare lepşa; plus ca e posibil ca google sa nu indexeze corect diacriticele; sau pe un calculator sa nu apara corect ca nu are nu-stiu-ce -font-instalat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s