cum se mananca granadilla

Granadilla. Portocaliu, coaja tare, ca o tartacuta. Am senzatia ca unele tartacute sunt, de fapt, grandilla. Pretul a fost undeva pe la 3.5-4 lei.

La inceput a fost ciudat. Coaja lemnoasa crea un efect de incinta acustica in momentul in care ciocaneam in ea. Speram sa nu iasa vreun alien. Suna a gol. Era usoara. Am incercat sa o tai, insa nu am reusit din prima. Ne-am luptat ceva. La prima vedere parea un fruct usor de biruit, insa nu a fost asa. Pretiosul continut s-a lasat mult asteptat pana sa iasa la iveala.Intr-un tarziu am reusit sa sparg coaja, apoi s-o rup in mai multe locuri. Speram sa ajung la continut.

M-am lovit doar de o camasa albicioasa. Pe care am spart-o. Continutul a aparut in sfarsit. Nu era un alien. Erau ouale lui- niste seminte negre, acoperite de o substanta gelationoasa. Am mancat cu lingurita, iar gustul a fost mult mai bun decat arata. Oricum merita incercat, are un gust bun, dulceag. Unii zic ca aduce un pic cu rodia.

Contine vitaminele A, C, K, calciu, fier si fosfor, iar din 100 de grame de pulpa man’ci 3.2g de fibre, 1.5g grasime si 0.3g proteine.

Creste la caldura, in zone sub-tropicale din Anzi, Africa si Australia. Iar la noi se gaseste prin hipermarket-uri. Pretul e pe bucata.

Cred ca merita incercat. Oricum, de mancat l-am mancat acum vreo 2-3 saptamani si inca nu am patit nimic.

Mai multe informatii pot fi gasite [aici] si [aici].

Iar in ciclul “cum se mananca…?”, poti sa mai citesti despre alte fructe exotice:

• mango
• rodie
• tamarillo
• maracuja